Trecut, prezent si viitor

S-a vandut casa bunicii!! O bucatica din sufletul meu cred ca va ramane pe veci acolo, pitita printre-aducerile-aminte! Dar nu am timp sa-mi plang de mila, trebuie sa incerc sa las umbrele la o parte, sa-mi iau inima-n dinti si sa ma duc vad ce mai este pe acolo inainte sa vina noii proprietari. Mama m-a sunat si m-a rugat sa o ajut sa ia cateva lucrusoare, „lada de zestre” si masina de cusut. Cel putin teoretic, toate acestea ar fi trebuit sa-mi revina mie, cel putin dupa spusele bunicii de acum cativa ani. Speram din tot sufletul sa nu se fi razgandit. Masina de cusut, Singer, era practic, o „prada de razboi”. Bunica o gasise in curtea unei case daramate la un bombardament, in Bucuresti, unde locuise o buna parte din viata ei. Dupa ce a trecut razboiul, bunicii mei s-au perindat destul de mult prin tara pana a prinde radacini in dulcea Moldova. Si masinuta de cusut era in permanenta cu ei. Cu caruta, cu trenul… S-a plimbat nu gluma „batrana doamna Singer” – asa cum ii spunea buna mea. Eu o cunosc de cum am deschis ochii. Bunu o lustruia, o ungea… Si buna o folosea … Toate vecinele ei aveau rochii facute de ea. Nu mai zic de noi, fetele, nepoatele ei… La „batrana doamna” mi-am facut eu singura primul … sort de bucatarie, cand eram in clasa a III-a.  Si apoi prima rochita, primul pantalon… Ce sa mai discutam, dupa ce s-au dus bunii mei, masina de cusut a ramas asa, ca un vechi si bun prieten comun. Din cauza asta, abia asteptam sa o iau si sa o aduc acasa la mine. Parca o si vedeam, in sufragerie, aproape de geam, acolo unde lumina e cea mai buna pentru cusut. Ei bine, gata cu toate povestile!  Am ajuns la bunica. Acolo era si mama. Mi-a aratat o cutie frumoasa, ca de cadouri, pe care scria numele meu. Mi-a spus ca bunica i-a dat-o pentru mine. Cu o strangere de inima, am deschis-o. Inauntru era un plic si o hartie pe care erau scrise cateva vorbe. Extrem de emotionata, m-am asezat si am citit-o:

„Draga mea, m-am tot gandit in ultima perioada la tine si la pasiunea pentru croitorie pe care o impartasim amandoua. Mi-am dorit sa ti-o fac cadou pe batranica noastra, masina de cusut pe care o stim atat de bine. Am stat apoi sa ma mai gandesc si mi-am spus ca tu faci parte totusi, din generatia vitezei si, chiar daca Singer-ul functioneaza impecabil, cred ca ar trebui sa-ti iei o masina noua. L-am rugat pe taica-tu sa ma ajute si sa se intereseze. Singura mea ”pretentie” a fost sa caute tot o masina de cusut Singer (am toata increderea in aceasta firma). Astfel, am pus in plic suma necesara cumpararii unei astfel de masini. Cred ca ai putea sa-ti iei o masina destul de performanta. In concluzie, draga mea nepoata, lasa trecutul acolo unde-i este locul, cauta un magazin de electrocasnice si cumpara-ti cea mai performanta unealta pentru pasiunea ta. Batranica noastra si-a facut datoria mai mult decat suficient. Acum au aparut masini care pun automat ata in ac (visul vietii mele!), care fac butoniere, care au zeci de cusaturi! Aici ai de unde alege. Taica-tu mi-a povestit. Si parca te si vad lucrand la o astfel de masina extraordinara!  Asadar, eu iti doresc numai bine si multe realizari. Te imbratiseaza cu mult drag,  Buna”  Am plans … si mi-am luat cea mai buna masina de cusut pe care am gasit-o…. Multumesc buni!…

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013

Lasă un comentariu

Site web construit cu WordPress.com.

SUS ↑