Intrebarea

A pus Întrebarea sub ceru-înstelat,

A legat-o-n trei funde și-un inel perlat,

A-nvăluit-o-n iz de lumânări parfumate

Şi-a strecurat-o timid în pahare-înspumate;

Cu inima sperând, răni larg deschise,

Ochii închizând înăuntru vise.

A pus Întrebarea ce sufletu’ albise,

Și parcă suflarea pe veci i-amorțise.

Mâna ei dreaptă, cu unghia ruptă,

Se oglindește în perla tăcută.

Iar gura subțire tresare-n sărut,

Când ochii ei verzi se întorc din trecut.

Clipește apoi în semn de-acceptare,

Sperând sa audă cuvintele care

Clădesc lumea ei de la cap la picioare.

Anunțuri

Un gând despre “Intrebarea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s