Bătutul câmpilor

Mi-am agățat sufletul într-o temă bătută-n cui pe un stâlp din drumul meu…Nu, n-a fost cuiul de vina, el era bătut bine, doar tema avea câteva colțuri foarte ascuțite, iar sufletul meu grăbit le-a luat înainte și și-a făcut ditamai zgârietura! La prima vedere, tema nu părea să fie așa periculoasă, haz și necaz… Cine nu a mai auzit de așa ceva! În cazul meu, necazul se ține veșnic după mine, ca râia de omul „bun”, oriunde m-aș duce și de oriunde aș veni. Îmi iese în cale când mi-e lumea mai dragă, mă latră și uneori mă împiedic de el, ca de tema asta poznașă … De asta am grijă să-mi iau hazul la mine, e singurul care mă ajută să nu fiu mușcată prea tare de necaz! De obicei îl port în buzunarul de la piept… sau uneori, în poșetă, în compartimentul din dreapta unde mai am ciorapii de rezerva și rujul de care nu se desparte nici o lady care se respectă! Buzunarul e mic, e adevărat, dar hazul meu e subțirel și încape oriunde…. Sau mai bine zis,  se pierde ușor! Of, fir-ar să fie, chiar acum nu dau de el!? Am răsturnat și poșeta cu susul în jos… nu-l găsesc și pace bună! Tocmai acum!…  Da, am uitat… Şi dacă am uitat ce să fac?… Am uitat să-mi cos buzunarul cu pricina și mititel fiind, l-am pierdut! Hazul, că buzunarul-i tot acolo… Mă duc acasă și voi  întoarce un pahar cu gura în jos. Sigur îl voi găsi! Treaba asta funcționează întotdeauna!… A, uite pansamentul! Trebuie să-l pun, dar să nu uit să dezinfectez bine locul.  Cred că iodul este suficient de bun, nu-i așa? Am oroare de infecții! Din cauza sistemului nostru sanitar care mai are o chemare și-i gata, cum spune unchiul meu. Dacă se îmbolnăvește grav, eu ce mă fac? Sufletul, că sistemul e deja bolnav… Ce poate să facă un om cu un suflet bolnav? E adevărat, totuși, ca transplanturile merg ceva mai bine la noi în țară, în ultimul timp și eu știu pe cineva, undeva… unde trebuie, așa că, în caz de nevoie… Şi bani am, că nu beau… decât apă… Dar nu, mai bine, nu! Mai bine am grijă de-al meu că niciodată nu știi cu ce te capeți. Inima-i, inima, tot treaba aia o face, dar sufletul…? Dacă aș nimeri peste un suflet ca al vecinei de la patru? Stafidit și afumat pe lângă toate, de zici ca-i o prună din cele pe care le vindeau moldovenii de peste Prut în piață. (buune în caz de constipație!) Categoric, trebuie să țin cu dinții de lucru’ meu!  Cu unele mici excepții, cum este și cea de astăzi (l-am scăpat din ochi doar o clipă, nu mai mult!), am avut grijă de el. I-am făcut reviziile la timp, de câte ori a fost nevoie de schimbat vreo piesă, vreo rotiță, ceva, am folosit doar lucru bun, de firmă, l-am trimis în vacanță când părea prea obosit, l-am lăsat acasă în situațiile cele mai stresante… De asta chiar arată bine!  Nu-i dai nici douăj’ de ani!…  Hai că l-am peticit! E ca nou! Mă rog, aproape! Ii mai dau și vreo doua hapuri anti-orice și-am rezolvat cu necazul asta! Mai rămâne de găsit hazul și apoi pot să mă apuc de treabă. Da’ mai întâi îmi voi coase buzunarul !…

Au mai scris pe tema Sa ne distram! propusa de Bianca pentru Blog Power 79:
1. Consideratii teoretice despre umor
2. Hai la drum
3. Life Happens
4. Ca la circ
5. Imi pare rau
6. Din relatarile unei impiedicate prin viata
7. Vreme de amintiri
8. 23 august, ziua in care s-a nascut un inger
9. Serios?!
10. Patru intamplari amuzante

17 gânduri despre „Bătutul câmpilor

Adăugă-le pe ale tale

  1. Am gasit eu hazul tau.Era in geanta, dar nu l-ai vazut tu. Chiar, tu stii ce nu gasesti niciodata in geanta unei femei?Ordine.Zambeste si tu, eu am zambit citindu-te!Si vezi cum faci data asta, poate nu mai lipsesti de la vot.Ai grija si de comentarii…

  2. Bătutul câmpilor este o treabă specific bătrânească pentru că doar bătrânii încep o poveste și după câteva cuvinte uită ce au vrut să spună și reiau povestea de unde nu te aștepți.

  3. uau… tu imi esti adversar serios la sportul in care te apuci sa bati campii pana le faci mari si oceane… Cat imi mai place sa citesc pe cineva care reuseste de minune sa o ia razna prin scris si mai ales daca o face si bine… Uite asa imi creste inima de bucurie… 🙂 Glumesc, pe jumatate, evident. 🙂

  4. Un mic offtopic, sperand sa nu stirbesc farmecul povestioarei tale: -te uiti te rog in spam sau la moderare, poate exista un comentariu ramas pe acolo, in special la acest articol?
    Multumesc! 🙂

  5. Pingback: Blog Power 80. |

Lasă un comentariu

Site web construit cu WordPress.com.

SUS ↑