Carte, ieri, azi, maine

Eu aproape că pot spune că m-am născut între cărți tipărite și am trăit toată viața mea între ele. Am citit foarte mult, pe de o parte pentru ca mi-erau permanent la dispoziție și pe de altă parte, pentru că nici nu aveam alte opțiuni mai convenabile mie de petrecere a timpului liber. M-au însoțit în toate perioadele vieții, le cunosc cu toate simțurile mele, le-am însoțit în toate aventurile lor și chiar am constata mai recent faptul că au un efect spectaculos de reducere a frecvenței cardiace, cel puțin pentru persoana mea… Cu alte cuvinte am o bibliotecă fizică, mare acasă, una și mai mare la părinții mei și una foarte mare la două blocuri distanță… Articolul de mai jos, la tema propusă de editura NICULESCU este o încercare de a evalua în primul rând pentru mine, importanța pe care o au carțile digitale în viața mea, o veche pasionată de carte tipărită care a experimentat inclusiv formaturile acestea noi. 

Considerente istorice

1.Cartea tipărită

Cartea, ca obiect în acord cu definiția din DEX, adică o colecție de pergamente scrise sau pictate și ulterior legate, există în această formă de mai bine de 1600 de ani. Procesul de obținere a unei astfel de cărți era foarte laborios si nu la indemana oricui în perioada evului mediu astfel încât exista un număr redus de exemplare în toată lumea. Pergamentul era facut din piei de animale înmuiate în leșie timp de până la 10 zile, curățate de păr, spălate, întinse cu ajutorul unor rame speciale și subțiate până la grosimea dorită. După uscare, pentru a se putea scrie pe el, pergament era frecat cu piatră ponce și șters apoi bine de orice urmă de praf . Procesul de fabricație pentru o singură foaie putea ajunge și la o lună. Urma tăierea la dimensiunea dorită, îndoirea în două și legarea în seturi de 16 până la 20 de pagini. O carte medievală conținea imagini și scris, cu pondere diferită, toate realizate manual. Uneori la o carte lucrau mai multe persoane. Unii erau specializați în scriere caligrafică, alții în pictură și într-un final unii contribuiau la realizarea ornamentelor ce încadrau pagina, iar alții se ocupau de legare sau de producerea coperții. Procesul de realizare a unei cărți a rămas neschimbat o perioadă lungă de timp, fiind modificate doar elementele de decor, fapt ce permite astăzi cercetătorilor să identifice epocile în care au fost scrise diferite lucrări funcție de aspectul lor estetic.

În China sau Japonia procesul în sine era diferit, utilizându-se ca material fâșii din lemn de bambus în primă fază, apoi hârtie, dar rezultatul era asemănător.

Primele modificări substantiale de producere a cărților au fost legate de modul lor de tipărire. Scopul a fost simplificarea și scurtarea procesului. Astfel, primele încercări de imprimare au fost undeva prin anul 600-700, tot in China. Noul proces presupunea sculptarea unei pagini de carte într-un bloc de lemn, aplicarea tușului și ulterior a foii care rămânea imprimată cu modelul dorit. Etapa cea mai laborioasă era cea de sculptare, dar odată paginile de lemn create, ele permiteau obținerea ușoara a mai multor exemplare de foi tipărite.

Etapa următoare în evoluția cărții a fost marcată de crearea sistemului de tipărire cu elemente mobile. Acestea erau de regulă caractere ce puteau fi utilizate independent funcție de mesajul care se dorea a fi tipărit. Primele sisteme mobile de acest fel au aparut in jurul anului 1000, tot în China, dar descoperirea în sine i-a fost creditată lui Gutenberg, în jurul anul 1430. Nu se știe exact dacă el avea informații cu privire la tiparnițele mobile ale chinezilor sau le-a descoperit independent și le-a îmbunătățit. Ce este sigur însă este faptul că în 1455 deja terminase de printat Biblia cu sistemul său tipografic.

De la Gutenberg încoace modul de tipărire al cărtilor nu s-a mai modificat semnificativ. Au apărut materiale mai convenabile, sau tehnici mai rapide astfel încât ceea ce ieri era produs de lux, astăzi este un produs de masă, ce-i drept mai perisabil decât varianta scrisă pe pergamente.

Ca o concluzie, cartea, în formatul tipărit pare să fi atins deja maximul de evoluție, fără a lua în considerare conținutul ei. Ca formă n-ar avea ce modificări să mai intervină și nici de ce. Este un produs accesibil pe scară largă, din cauza faptului că a devenit relativ ușor de produs. Nu pot interveni decât evenimente punctuale legate de o indisponibilitate temporară a unor materii prime, un preț prohibitiv de producție pentru o anumită perioadă și așa mai departe. Din acest motiv, lucrările virtuale, scrise sau audio, par a fi o cale alternativă de evoluție a cărtii.

2. Audiobook și e-book

Audiobook-urile au apărut acum aproape 100 de ani, adică în anul 1932, în SUA. Scopul declarat al lor era să satisfacă nevoile de lectură ale persoanelor cu deficiențe de vedere. O perioadă piața audiobook-urilor a rămas modestă. Ulterior, un succes important l-au înregistrat cărțile pentru copii scoase în format audio, pe viniluri, pe casete și apoi pe CD-uri. Ca evenimente notabile în existența acestui format de carte, putem menționa înființarea unor centre audio în librării, precum și în 1995, apariția facilităților de download pe computerele personale. Odată cu creșterea popularității lor au apărut din ce în ce mai multe platforme de pe care se putea face download de carte audio și în 1997 Amazon Audible a pus pe piață primul dispozitiv portabil destinat audierii lor. Începând cu anul 2016, pe fondul unei scăderi a pieții de carte scrisă, fie ea tipărită sau virtuală, volumul de carte audio a înregistrat o creștere remarcabilă și prin intermediul celebrităților care aleg să-și împrumute vocea acestui tip de producție. Astfel, numărul de audiobook-uri scoase pe piață a crescut de la 7 200 in anul 2011 la 51 000 în 2016, conform Audio Publishers Association care monitorizează domeniul.

În ceea ce privește e-book-urile, acestea au apărut de mai puțin timp. În 1949 a apărut ceea ce s-a numit o enciclopedie mecanică creată de Angela Ruiz Robles care este însă departe de ceea ce astazi găsim sub titulatura de e-book. În 1969 a apărut primul e-book și nu întâmplător el a conținut Declarația de Independență a SUA, pentru ca în 1971, Michael Hart să lanseze Proiectul Gutenberg pentru dezvoltarea tehnologiei și crearea de astfel de carti electronice. În prezent acest proiect conține nu mai puțin de 60 000 cărți electronice disponibile gratuit. Abia în 1993 s-a început vânzarea de ebook online de către Bibliobytes. Apariția primului ebook reader a dat un impuls serios pieții de carte electronică, astfel încât între 2011 și 2018 valoarea tranzacțiilor în domeniu a crescut de la aproximativ 2 miliarde de dolari la 9 miliarde.

Câteva aspecte statistice

Statisticile demonstrează faptul că piața de audiobook sau e-book este bine reprezentată în ultimii doi ani. Astfel, în 2022 piața de carte tipărită de masă este dominantă, cu un procent de aproximativ 67 % din vânzări, piața de audiobook și ebook furnizează un onorabil 24%, ceea ce este semnificativ pentru niște produse cu o istorie semnificativ mai mică. Tot companiile de statistică au efectuat profilurile medii ale consumatorilor de ebook și audiobook. Astfel, ascultătorul mediu de carte electronică este bărbat, de proveniență citadină, cu vârsta între 25 și 44 de ani. În schimb, consumatorii de ebook sunt în medie femei, cu vârsta până în 45 de ani, educate, cu un venit peste medie. Genurile preferate sunt în general ficțiune, mister, romance sau politiste.

Avantajele alegerii unui ebook sau audiobook

Există un trend accentuat de a motiva numeroase alegeri în baza considerentelor ecologie și selecția de carte nu se abate nici ea de la acesta. Cărțile tipărite presupun consum de hârtie în primul rând și reciclarea ei este încă deficitară. Un alt compus problematic asociat cu tipăriturile este cerneala. În ultima perioadă s-a trecut de la cernelurile pe baza de petrol, cu impact defavorabil asupra mediului, la cele pe baza de soia sau variante mai scumpe și mai puțin eficiente in materie de culori reproduse, cernelurile pe baza de legume. Logistica este un alt dezavantaj al industriei tipografice, ea presupunând consum de energie electrică și combustibil pentru toate etapele de producție, depozitare și vânzare. Prin urmare, un cititor ecologist va prefera o carte cu impact minim asupra mediului și va alege preponderent carte audio sau electronică.

În altă ordine de idei, va exista mereu latura economică a alegerilor. O carte tipărită, în afara faptului că este în sine, mai scumpă, necesită și spațiu de depozitare care să-i asigure condiții propice pentru păstrare pe termen lung, hârtia fiind un material fragil. Cartile electronice presupun investiții mai mici în produs, dar și în spațiul lui de stocare. Transportul unor cărți în format fizic este de asemenea, mult mai problematic decât al unor cărți electronice. Pe un dispozitiv de stocare se pot depozita în prezent mii de cărți electronice, astfel încât doritorii pot avea la dispoziție oricând, în orice condiții, în parc, la școală, în autobuz și așa mai departe, o întreagă bibliotecă.

Accesibilitatea este un alt atu al cărților digitale, ele putând fi achiziționate și accesate oricând, de pe dispozitive multiple, fără pericolul de a le degrada sau pierde. În plus, cărțile audio pot fi parcurse și în momente în care ochii sunt implicați în alte activități, precum plimbatul, fitness-ul, mersul cu mijloacele de transport în comun și așa mai departe.

La toate acestea mai putem adăuga și faptul că un audiobook bine făcut poate fi un sprijin bun la învățarea sau perfecționarea unor limbi străine, poate anima o poveste mai puțin alertă, poate aduce în preajmă o celebritate sau chiar pe autorul cărții în cauză, dacă el este cel care narează. Un audiobook poate fi de asemenea, o experiență împărtășită simultan cu alții, o activitate care ne face să rememorăm poveștile citite de părinți în copilărie.

Dezavantajele cărților electronice

Există și în cazul cărților electronice câteva dezavantaje economice. Pe de o parte, alegerea unei astfel de cărți presupune o investiție inițială într-un dispozitiv care să permită citirea sau ascultarea sa. Dacă se optează de exemplu pentru un ebook reader, el va fi destinat doar acestei activități, în timp ce un calculator sau un telefon mobil mai are și alte funcțiuni care îl fac mai eficient din punct de vedere economic. Respectivul dispozitiv necesită înclusiv o activitate de mentenanță, de la simpla încărcare a bateriilor până la actualizarea sistemului sau a aplicațiilor. Nu în ultimul rând, activitatea necesită anumite cunoștințe în domeniul informatic, în lipsa cărora citirea sau ascultarea unei cărți electronice este greoaie.

O altă categorie de dezavantaje ar fi cele de sorginte medicală. Cititul pe un ecran poate afecta vederea într-o proportie mult mai mare decât parcurgerea unei tipărituri. În cel mai bun caz, poate apărea oboseala a ochilor care se remediază prin stabilirea unui program de alternare a perioadelor de citit cu perioade de odihnă vizuală.

Dezavantaje pot apărea și în situațiile în care constatăm discrepanțe între vocea sau vocile care citesc o carte audio și preferințele noastre auditive. Acest fapt poate altera percepția unei cărți care altfel ar fi fost poate bine primită.

Concluzii

Cărțile în format fizic au rolul lor și pentru nostalgici pot însemna experiența supremă de lectură. Ceea ce le face însă extrem de plăcute, substanțialitatea, este și marele lor dezavantaj. Cărțile tipărite sunt acum produse în multe exemplare, astfel încât valoarea lor intrinsecă scade. În momentul în care trec anii peste o carte care a fost tipărită în mai multe ediții sau care poate nu a cunoscut succesul într-o măsură care să-i asigure reeditarea, nu are vreun autograf și așa mai departe, valoarea ei se apropie de zero. Eliminarea unei cărți în format fizic poate părea de-a dreptul dureroasă, comparativ cu cea în format digital care prin inconsistența ei nu pare reală. Un Delete este o acțiune care poate fi trecută ușor cu vederea în timp ce aruncarea în vreun container fie el și albastru, sau arderea, de exemplu, ne readuc în memorie timpuri grele.

Și totuși nu cred că vor dispărea cărțile în format fizic, ci mai degrabă, de-a lungul anilor vor redeveni ce au fost cândva, exemplare puține, de valoare, destinate doar colecționarilor, nostalgicilor, oamenilor cu posibilități financiare și de spațiu. Procesul va fi cumva asemănător cu cel prin care trec acum ziarele și revistele înlocuite încet-încet de variantele digitale. Dar vremurile acelea sunt încă foarte departe de noi. Trăim încă într-o epocă a cuvântului tipărit. Dar viitorul aparține mediului digital, astfel încât și cărțile trebuie să meargă în aceeași direcție și poate că pe viitor și DEX-ul va regândi definiția dată cărții.

…. Și în ciuda faptului că am răsfoit cu atât drag romanul tulburător al lui Khaled Hosseini, Vânătorii de zmeie, sau poate că datorită acestui fapt, cu aceeași mare plăcere ascult și cartea audio și chiar poate voi avea timp să o ascult de mai multe ori, pentru că fiecare lectură a unei cărți bune vine cu ceva nou și surprinzător…

Articol scris pentru SuperBlog 2022

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Site web construit cu WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: